De cind mi-ai pus capul pe genunchi, mi-e bine. Nu stiam ca ma voi vindeca de mine cu tine. Vorbele, gindurile, impletirile crezusem ca-mi ajung. Nu stiam. Mi-au zvicnit umerii, mi-au crescut bratele:
fusesem ciung. Mi-am simtit coapsele, gleznele, spinarea tari ca un luptator. M-am vindecat si m-am nascut, sarutindu-ti talpa unui picior Fusesem slabanog, fusesem orb, ratacit Intre uragane, miazanoapte si rasarit.
Mina iti atirna-n nisip si pietris.
Linsa de valul curmezis
Care vine-mblinzit sa-ti pupe unghiile, inelele si-o bratara
Si iti aduce daruri dintr-alta tara.
Zale rupte, firimituri de coifuri si de scuturi,
O poala de odajdii argintii si fluturi.
Pentru leacurile din macesii sinului tau Am infruntat minia lui Dumnezeu.
Vezi ? Corabia din zare pluteste lin. plecata pe sfert, Plumbuita ca intr-un namol de cositor fiert. Merge marea, merge cerul impovarat de stele.
Numai corabia si noi ne-am oprit intre ele.
|