Cind se scoala iese-n Unda. De-abia-ncepe sa se-nlinda, Si-obosita de cascat Se intoarce iar in pat.
Ca sa doarma si mai bine, Laba capatii si-o tine, Si din vis, cum s-a adus, Ca s-a pus cu burta-n sus.
Dar scurteica-i, ca de vata. Cu opt nasturi e-ncheiata: Si dormind si dolofani Sug din ea cinci cotosmani.
Crestetul, baltat piezis. Pare strins ca-ntr-un baris innodat cu doua funte: La urechile din frunte.
Ea viseaza poate, parca, O plimbare intr-o barca, Pe un luciu argintiu, Poate chiar in Cismigiu.
Ca-i da coada-n ritm tircoale, Ca-ntr-un lac de apa moale, Coada ei de par de pisla, Batind perna ca o visla.
|