|
|
|
Niciodata toamna nu fu mai frumoasa Sufletului nostru bucuros de moarte. Palid asternut e sesul cu rnatasa. Norilor copacii le urzesc brocarte.
Casele-adunate, ca niste urcioare Cu vin ingrosat in fundul lor de lut. Stau in tarmu-albastru-al riului de soare. Din mocirla carui aur am baut.
Pasarile negre suie in apus. Ca frunza bolnava-a carpenului sur Ce se desfrunzeste, scuturind in sus Foile.-n azur.
Cine vrea sa plinga, cine sa jeleasca Vie sa asculte-ndemnul nenteles, Si cu ochii-n facla plopilor cereasca Sa-si ingroape umbra-n umbra lor. in ses.
|
|
Pune poezia Niciodata toamna pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|