|
Omul meu
|
|
|
Mi-ai dat un trup si mie, inalt si zvelt, de floare. Ca fragile de fraged, usure si plapind, Dar ridicat spre ceruri si-mpiedicat sa zboare Se leagana-n calciie, voind si incercind.
Fusese parca gindul, desprins, iesind din huma Sa-i faci un drum spre stele, in care-i oglindit. Caci nu-nteleg faptura, un joc a fi din gluma, Cind talpa de tarina si lui i-ai dezlipit.
M-ai fi uitat mai bine legat de-o radacina, Sa ma pravale timpul, trunchi putred, peste ea. Si candela pribeaga-a scinteii de lumina Sa nu mi-o duc purtata de vint din stea in stea.
Ma zgirie si spinul si cremenea si fierul, Si rabd in veac ispita vicleanului meu vis. La ce mai foloseste fapturii giuvaerul Ce scapara-n cutia in care l-ai inchis?
|
|
Pune poezia Omul meu pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
Mari poeti romani | Alexandru Macedonski Alexandru Vlahuta Ana Blandiana George Bacovia George Cosbuc George Toparceanu Grigore Vieru Ion Barbu Ion Minulescu Ion Pillat Lucian Blaga Marin Sorescu Mihai Eminescu Nichita Stanescu Nicolae Labis Octavian Goga Stefan Octavian Iosif Tudor Arghezi Vasile Alecsandri Vasile Voiculescu |
|
|