Ce poti avea. sufletul meu, Cind soarele ne pune-n ramuri iara Ori un inel de foc, ori o bratara, Cu mina calda a lui Dumnezeu?
Si cind faptura ne primeste-ntreaga. Ca un altar ce-n haos s-a deschis. Si dinainte floarea ni se pleaca, Sa-i sarutam petalele de vis ?
Esti intristat de-acest adinc tablou. Unde Ia fiecare clipa am simtit Ca ne atinge pensula din nou, A
umbrei mari ce-n el ne-a zugravit ?
Dar dorurile toate adunate. Pe unda-n fund a cerului strajar. Pe care noaptea trec, intunecate, Luntrile, lin, cu prora de clestar?
Copacu-ntreg trasare si se-ndoaie Cu toate radacinile deodata. O picatura sloboda de ploaie Pe-o frunza a cazut, inveninata.
|