Cu ochii, Doamne,-n turla-ti milostiva, Dau tot ocol stincoasei catedrale. O crizantema-ti tremura-n ogiva, Luceafarul cu mia-i de petale.
Ti-as multumi de darurile toate, Plugar in brazda ghiersului saraca, Slova s-a rupt si graiul nu mai poate Cu bunatatea ta sa se intreaca.
As incerca sa-ti fac un spic mai stralucit in znopi incinsi cu fire de beteala.
Dar. Doamne. inca nu a izbutit Sa-mi incolteasca boaba de cerneala.
Sa-ti cint as vrea si-s tot neputincios. In vis si cobza mi s-a destramat. Uita-te. Doamne, jos detot. in jos, Se roaga caire tine cel ingenunchiat.
|