intr-o zi, pe inserat. Ce sa vezi? Ne-am apucat. Doi parinti si doi copii, Din Cartea cu jucarii. Sa mintim, sa povestim Ce-am stiut si ce nu stim, Pentru alti copii, mai mici. Nici chiar mici detot, dar nici Mari, ca de insuratoare. Si facuram si-o prinsoare, Cine poate seri mai iute
Stihuri vreo citeva sute, Si ne-am asternut pe scris, Ochii ni s-au cam inchis, Mina ne-a cam amortit Si-a iesit ce a iesit. Am citit in adunare Ce scrisese fiecare. Si din toate, vrea nu vrea, S-a ales povestea mea. Ramasagul fu: «Se poate Seri si pe nerasuflate?» Vorba e c-am cistigat Si,-n sfirsit, am rasuflat.
Partea mea, intr-adevar. Am avut un sfert de mar, impartind un mar cretesc; Nu cumva ca sa jignesc Pe tovarasii de coate, Mincind sferturile toate.
Domnule, care citesti Multe altele povesti. Mai frumoase si mai scrise, N-o sa-ti placa, pare-mi-se. Te-ai deprins cu stih bogat, Cu care te-am invatat. Nu ma osindi, vai mie! C-am cazut in saracie.
E nevoie sa-ti explic: Esti prea mare. Fa-te mic. Uita regula o data Si, cu cartea dezvatata. Mergi nitel de-a busile.
Poti inchide usile, De ti-e teama si rusine
Sa te faci de ris ca mine. Iesi din dogma si, tiptil, Fa-te la citit copil. Asta, Domnule Confrate, Da alean si sanatate. Eu, cum vezi, incet, incet, M-am facut analfabet.
|