Un lazaret cladit in papainoage Slujeste-n ses s-adune pe raniti. Adusi pe targi, ca niste somoioage De cirpe-n singe negru, si zgirciti.
Sint doua mii dintr-alte mii de frati Si-i arde-arsita-n cimp. ca un blestem.
Sluti, ciuruiti de gloante, despicati. Fara barbie, falci si umeri, gem.
intinsi pe rind de-a dreptul in tarina. Trei medici ii aleg cam pe-ntimplate. Cei fara brate pot sa mai ramina. Sint ridicati ciuntitii jumatate.
Din girla fiarta vine in sacaie Lesia apei: gurilor li-e sete. Pina a fi culesi pentru spitale l-asteapta agoniile incete.
Un nor de muste, pus pe fiecare, il dumica bucata cu bucata, Neputincios de nici-o aparare, Sugindu-i buba ochilor umflata.
Au si simtit din departare corbii Si-n stoluri peste lagar s-au lasat. Iata-i in lupta crincena cu orbii, Zmulgindu-le cu pliscul tifonul singerat.
|