Primesc din cind in cind si eu O invitatie ce ma-incurca : Mi s-a cerut deunazi un eseu Si iata gindul cum coboara, urca
Si cauta pe seara Iui mereu
O treapta unde sa se-opreasca.
De ce vreti, domnilor, eseu ?
Nu ma rabdati in forma paminteasca ?
Eseuri am tot scris si publicat, Cit valurile intr-o mare Voi, cruzilor, cu acul m-ati fixat in rubrica istoriei literare.
Dar ati vazut si ati simtit - o stiu - Ca-n tot ce-am scris, am pus simtire vie. II veti gasi mereu pe omul viu De-ati smulge-o foaie dintr-o mie.
Problema mea, oricit luptai avan Realitatii ce nu iarta Sa ma supun ca teoretician, Problema mea a fost problema de-arta.
Nu pot de loc sa ma abat Din calea care mi-a fost trasa : Frumosul daca e adevarat, E-adcvarata pagina frumoasa.
Ma-ndrept spre umbra, insa tot precum Am fost in anii tineretii mele, Cind scriu ma-ntreb si ce si cum : Asa imi sufla vintul in vintrele.
String faptele cu grija si cu sirg Si nu-mi ajung o suta si o mic ; Dar dupa ce le-aleg si dau in pirg Vreau sa obtin cu ele armonie.
Din mii de marturii un lucru-ntreg ! Vreau sa il tes din mii de fire. Cum pot eu oare sa il inteleg De nu il pot cuprinde cu-o privire ?
Orice ai face, cit te-ai stradui Pret n-are fapta ta trudita Decit daca ridici din temelii Lucru rotund, o fapta cumpanita.
Deci daca vreti eseuri noi Si adevar imi cereti mie Vi-l dau asa cum il doriti si voi Si-n forma lui fireasca : poezie !
|