De ce ma chemi si fara voia mea In preajma-ti stralucita ? Mie Au mult mai bine nu-mi era In noaptea cea pustie ?
Sub luna plina-n chil iuta mea Stateam scaldat in toti fiorii ei. Ascuns si singur, fara de temei, Si sufletul din mine amurgea.
La ceasuri aurite eu visam, La multele placeri, fara de pata, Si-n suflet imi intipaream Icoana ta curata.
La masa verde, stind tirziu la joc. Sa fiu tot eu acela care ii cer un semn batrinului noroc, Cu insi nesuferiti la luminare ?
A primaverii floare niciodata N-o regasesc la fel de pura ; Oriunde esti, o, ingere, se-arata. Iubire, bunatate si natura.
|