|
Florenta
|
|
|
Stiu zarile ca nu-i pe lume Cetate dulce dupa nume, Mai dirza decit e Florenta.
Iat-o Cum se cladeste dinspre San Miniato.
Rostogolind sub ceruri blocuri sure Cu vuiet de armuri si de padure Se-nalta drept si in pamint se-mplinta Puterea ei de sapte ori nenfrinta.
Trecutul tau, cetatea mea, ma-ndreapta A-ti recunoaste pilda inteleapta : Cind veacu-i molesit si fara vlaga, Tu spargi vazduhul cu puterea-ntreaga.
Cu zeci de turnuri rosii si de arcuri, Ca fulgere incremenite-n veacuri, intiparesti si azi pe cerul serii Logodna Frumusetii si-a Puterii !
Dar ascultam acum pe Puntea Veche O forfota pe care-o tii-n ureche Si-o duci cu tine ca un cint ce-n minte Se prelungeste fara de cuvinte,
In timp ce pe sub punte Arnul, Cu undele-nrosite ca margeanul, isi urca duhul racoros si-l varsa Pe fete-aprinse si pe piatra arsa.
Colinele ce cinta si unduie isi duc pe umeri si spre cer le suie Padurile de noapte si de para Suflind o boara rece si amara.
Dar negrul cer al noptii se invoalta Din campanila Domului inalta, Pe cind luceferi scaparind in zare. Supus, orasu-ti cade la picioare.
|
|
Pune poezia Florenta pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
Mari poeti romani | Alexandru Macedonski Alexandru Vlahuta Ana Blandiana George Bacovia George Cosbuc George Toparceanu Grigore Vieru Ion Barbu Ion Minulescu Ion Pillat Lucian Blaga Marin Sorescu Mihai Eminescu Nichita Stanescu Nicolae Labis Octavian Goga Stefan Octavian Iosif Tudor Arghezi Vasile Alecsandri Vasile Voiculescu |
|
|