Eu vin la tine-n vie : te rog sa ma primesti. Iti voi culege via si-ti voi propti butucii, Nu-ti cer nici pat nici masa ; ci ca sa gazduiesti. Ma lasa-n miezul zilei sub umbra ce-astern nucii.
Ma lasa-n timpul noptei sa dorm culcat in fin Si sa presimt cum vraja lactee-ncet ma ninge ; Ma voi hrani cu ierburi, cu fructe si parfum Si voi simti cum pacea inaintind ma-nvinge.
Vezi tu ? Eu vin in vie ca-ntr-un refugiu bun Si daca nu-ji cer masa, nici pat si nici simbrie, Am fost pina Ja tine minat de-uii dor strabun Ce-n fiecare toamna ma-ndcamna catre-o vie. Se vede ca ne tragem din neam de podgoreni - O, nimeni nu mi-a spus-o, desi o stiu prea
bine -
Si ca acum cind bruma se prinde pe poieni, Bunicii din podgorii facut-au crama-n mine.
Facut-au crama-n mine bunicii din podgorii Si simt cum fierbe mustul dorinjelor uitate Iar vita ma primeste cu gestul cald al sorii infasurindu-mi trupul cu brate delicate. Da, vita ma primeste ; ma recunoaste vita : Arac i-as sta sa urce, un trunchi pletos ma faca Si ploaia sa ma ude, usuce-nia arsita, Voi prinde radacina in tarina uscata.
Voi prinde radacina si ma voi bucura
- Ah, bucuria vietei in larguri raspindita -
Dar toamna cind cu pete de singe s-o lasa
Voi singera-mpreuna cu vita insotita.
M-or apropia atuncea flacai inalti si bruni
Si desprinzind ciorchinii bogati si aurii
Pe carc-i pirguisem cu dorul din strabuni,
Vor duce in panere profunde nostalgii.
Ah ! vor simti baietii ca sub calciiul lor
Va plinge-ntreg un suflet in cruda remuscare
Ca viata i se scurse asa, nestiutor,
Prin sali orgolioase si umede hambare ?
Si vinul cind va plinge in cazile de lemn
- Ilelitrc transparente cind le-o-ncreti intinsul -
Afla-vor in aceste cei dimprejur un semn
Ca sufletu-i de floare isi plinge-atunci invinsul !
Afla-vor toate-acestea si le vor presimti Flacaii, podgorenii si oaspetii din vie Cind canile cu smalturi si flori le vor ciocni Si vor ura : "multi anii si multa bogatie !"
Patrunde-voi in vine intreg, cu dorul meu Sau poate voi ramine ospetelor strein ? Oricum, aici, sub ziduri, imi simt pamintul greu.
O, lasa-ma in via ta sa vin
|