Intocmai ca Ulise de catarg
Am pus sa-mi lege brate si picioare.
Sirenele cind Je aud in larg
Strig sojilor sa stringa si mai tare.
Uimiti stau corabierii-n jurul meu Privind cum ma framint si pling in funii Dar cintecul sirenelor doar eu il stiu si il ascult sub geana lunii.
Vibreaza vintul lung in pinze si Viu se repede nava peste unde : Nu stii orcanul cum de se ivi, Prapastia in tine sa desfunde.
Suflari de pretutindeni peste noi Gonesc miresme calde catre pupa Si trimbe se anina dulci si moi Dar zguduie catargul ca sa-l rupa.
- Ah, fratilor, cunoaste-veti curind Ca dorul meu s-a potolit odata Cu minile pe piept incrucisind, Cu inima ce-a incetat sa bata.
|