Urmuz
Nastere: 17 martie 1883, Curtea de Argeș
Deces: 23 noiembrie 1923, București
Urmuz, pseudonimul literar al lui Demetru Demetrescu-Buzau, a fost un scriitor roman de avangarda.
Este pseudonimul lui Demetru Demetrescu-Buzau. S-a nascut in Curtea de Arges, la 17 martie 1883- Este fiul unui medic. A primit o educatie aleasa; a absolvit liceul "Gheorgbe Lazar, a facut studii juridice si a intrat apoi in magistratura, "ajungandgrefier la inalta Curte de Casatie. Si-apus capat zilelor, intr-un boschet, la Sosea, in 23 noiembrie 1923.
In tinerețe visa o cariera de compozitor, citea literatura științifico-fantastica, descrieri de calatorii. Face studii de drept și, dupa luarea licenței, funcționeaza ca judecator in județele Argeș, Tulcea și la Targoviște. Dupa campania din Bulgaria (1913), la care participa, este numit grefier la Inalta Curte de Casație.
Este un suprarealist inainte ca acest curent sa se fi manifestat in literatura franceza. Numele sau este legat mai ales de celebrele sale romane (Palnia si Stamate, Izmail si Turnavitu etc), a caror logica, prin re-construirea textului, este eliminarea oricarei logici. Fabula Cronicari este construita dupa toate rigurozitatile textului clasic, dar fara sens, o "poezie didactica pura, cum sustine G. Calinescu, in fond un avertisment al tragediei limbajului.
Poezia Cronicari. Fabula a aparut in revista "unu, an III, nr. 31, noiembrie 1930.
Aprecieri critice
"Misteriosul, insinguratul, revoltatul Urmuz, constructorul unor vehicule imaginare permitand accesul la o alta lume, acest ins pe care avangarda literara l-a proiectat ca pe un erou mitic printre constelatiile, putine, ale propriului firmament, acest poet mai mult decat poet, pe care Ceo Bogza il apropie de Eminescu, de Edgar Poe, de Don Quijote, de Buster Keaton si Charlie Chaplin, pe care Sasa Pana il apropie de Franz Kafka, iar Stephan Roii de Valery Larband, aceasta faptura bizara al carei portret il deseneaza Perahim (in numarul omagial din 1930 al revistei Ğunuğ), inchipuindu-l, in spiritul cel mai autentic urmuzian, cu o bosa frontala enorma, un nas alcatuind o alta gura orizontala si buze teribile, Urmuz este un daimon familiar care bantuie imaginatia avangardei literare, un premergator recunoscut, adulat, urmat. Toate miscarile moderniste sunt vazute de avangardistii insisi intr-o corespondenta oarecare cu initiativa urmuziana."
(Nicolae Balota - Urmuz, Editura Dacia, Cluj, 1970)
"Fabula este interpretata in general ca exemplu perfect de forma vida, de joc pur al sunetelor si cuvintelor, de punere in scena ingenioasa a nonsensului, ignorare totala a functiei referentiale a limbajului. Astfel, poemul ar fi o -ars combinatoria ludicağ (Ion Pop). Dar acest vid, aceasta negativitate pot fi traduse ca refuz al afirmarii, refuz al continutului si, deci, drept o critica a literaturii ca discurs cu sens."
(Adrian Lacatus - Urmuz, monografie, Editura Aula,
Brasov, 2002, pp. 54-55) (G. D.)
Citeste si:
|
|
