Un vant de miazanoapte
impraștie nisipul negru-al vieții
pe cararea ce duce catre tine.
Unde, talpile-mi goale
pașesc,
schimonosindu-se de durere.
Urma sarutului tau doare!
Ma arde negrul nisipului
ce l-au aruncat oamenii pe carare
ai aruncat și tu o mana,
poate neștiind ca voi trece pe-aici.
știu ca n-ai vrut sa ranești
nici sarutul, nici lacrima
și nici sufletul.
știu cat iubești!
Ține-mi talpile-n palma.
Spala marea
de sare.
cu apa nemințita, oprind sangerarea.
Caci
sangele tau imi curge
prin vene.
Visele-s mai grele inspre miez de noapte.
iar in dimineața
soarele imi plange
pe margini de șoapte.
Ține-mi talpile-n palma, oprind sangerarea
Ai grija mereu!
de tine de voi
de marea
din noi
de sufletul meu!
NINA DINU |