Pe cel deal, pe cel colnic
Trece-o prunca s-un voinic,
Voinicelul haulind
Si pe murgul netezind, Iar pruncuta suspinand
Si din gurita zicand:
"Ia-ma, badita, calare
Ca nu mai pot de picioare.
Drumu-i greu si grunturos,
Nu mai pot merge pe jos!"
"Puiculita, chip frumos,
Eu te-as lua bucuros,
Dar mi-e murgul sprintenel
In picioare subtirel,
Murgu-i mic si drumu-i greu,
Abia duce trupul meu,
Trupul cu pacatele,
Mijlocul cu armele."
"Nu ti-e mila si pacat!
De la parinti m-ai luat,
Si-n rai codri m-ai bagat!
Dare-ar Domnul Dumnezeu
Sa fie pe gandul meu!
Sa te duci, badita, duci
Pan-ii pica rob la turci,
Cu picioarele-n butuci
Si cu mainile-n catusi!
Sa te-ajunga dorul meu2
Unde-a fi drumul mai greu!
Sa te bata jalea mea
Unde-a fi calea mai grea!
Murgul sa se poticneasca,
In crestet sa te tranteasca,
Mana dreapta sa-ti sclinteasca,
Mana stanga Sa ti-o franga,
Sa tii darlogii cu dintii, Sa mi te planga parintii, Sa te-nsori de noua ori1
Ca sa faci noua feciori. Sa te mai insori o data
Ca sa faci numai o fata
Ei sa treaca suierand
Cand te-ar auzi plangand,
Ea in palme sa-ti tot cara
Apa tulbure s-amara.
Tu sa bei, sa bei mereu
Gandind la blestemul meu!
|