Iarna vine, vara trece Si padurea s-au rarit! Ziua-i viscol, noaptca-i rece, Greul vietii au sosit!
Cat mi-a fi iama de mare, Ce-o sa facem, vai de noi! Fara codru, fara soare, Far' de bani, tar de ciocoi?
Sai pe creanga cea uscata, Draga corbi, corbisor. Vezi, in calea departata Nu-i zari vrun calator?
Calator cu punga plina Si cu sal la cap legat, Sa-mi mai cerc asta rugina Si sa-mi fac bani de iernat.
Daleu! codre, fratioare, Ce-ti facusi frunzisul des, Unde-n panda, la racoare, Stam sunand din frunzi ades?
Vara trece, iarna vine, Si tu, codre, te-ai uscat! Trece vara, si ca tine
Florile mi-am scuturat!
Ne-au ajuns vremea de munca. De scos arma de la brau. De lasat potica-n lunca Si de dat capul sub frau!
Daleu! draga primavara, De-ai veni cand as vrea eu. Sa mai ies voinic prin tara, Sa fiu iar la largul meu!
Sa-mi pun cusma pe-o ureche Si sa-mi las pletele-n vant, Si-n potica mea cea veche Sa ma-ntind iar la pamant.
Sa simt iar durda pe spate Si sa-mi vad ici ca lucesc Cinci pistoale ferecate. Cu hamgerul haiducesc.
Si pe coarda-i cea pletoasa Sa-mi dismierd murgul voinic. Si pe zarea luminoasa El sa zboare, eu sa-i zic:
"Fugi ca vantul, fugi ca gandul, Mai, voinice nazdravan! Caci acum ne-au venit randul, Au sosit vremea de an,
Sa tinem codrii si valea Noi, vitejii amandoi. La ne feri sa-nchidem calea, Sa dam groaza prin ciocoi."
|