Taci, badica, nu mai spune
Ca n-avem suflete bune,
C-asta-i tara ospetiei,
Tara dulce-a veseliei. Taci, badica, nu mai zice
Ca noroc nu e pe-aice, C-a veni luna lui mai
De te-i crede chiar in rai.
Iar de-i vrea sa mi te-nsori,
Sa ne facem sotiori,
Da-ti-oi dulce sarutat
Si dulci poame de mancat.
Doua mere-n umbra coapte,
Cu izvoare dulci de lapte, Care soare n-au vazut
Si vantul nu le-a batut. Rotunzele amandoua
Si spalate tot cu roua, Tot cu roua de pe flori, Culeasa la cantatori.
|