| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Intunericul si poetul de Mihai Eminescu ĪNTUNERICUL Tu care treci prin lume străin şi efemer, Cu sufletu-n lumină, cu gāndurile-n cer, Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Dolca
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Vasile Alecsandri
|
|||
| Aceasta balada a Dolcai precum si acea a Mioritei le-am cules din gura unui baci, anume Udrea, de la stana de pe muntele Ceahlau. Acel pastor suna din bucium cu o putere extraordinara, incat muntii se rasunau in mare departare. El canta si din fluier mai multe cantece ciobanesti, iar mai cu seama Doina cu o expresie de induiosire ce aducea lacrimi in ochii celor care il ascultau. | |||
|
|
|||
| Pe campul Tinechiei, Pe zarile campiei, Rasarit-au florile Odata cu zorile? N-au rasarit florile, S-a dus Costea oile De-a asezat stanele Pe toate movilele. Azi e luni si maini e marti, Pleaca Costea la Galati. Sa ia sare La mioare, Si bolovani La carlani, Si tarate, La oite, Si glugi mari La cei zarari, Si opinci La cei voinici. Iara Costea cum mergea Cu Fulga se intalnea. Fulga cel cu barba neagra Si cu mintea neintreaga, Necajit si obosit, De trei zile flamanzit: "Alei! Fulgo, dragul meu, Sa faci cum ti-oi zice eu: Mergi la stana mea cu bine Sa-ti iei un dar de la mine, Trei mioare de frigare S-inca una de caldare Ca sa-ti fie de pranzare." Fulga cel cu barba neagra, Dar cu mintea neintreaga, Sus la stana se ducea S-oile cat le vedea, Carduri, carduri le rupea, Cu botaul le mana In codru la Pandina. Iar Costea cand se-ntorcea Mare paguba-si vedea Ca lui, mari, nu-i venea Nici laptele la mulsoare, Nici casul la-nchegatoare, Nici urda la-nvelitoare! Costea mult nu se-ngaima, El dulaii toti chema, Un cas dulce dezvelea, Optezeci de felii taia, Patruzeci la pui de caini, Patruzeci la caini batrani. Toti in graba le manca Dar seama nici ca si-o da. Cand, la urma tuturor, lan ca venea-ncetisor, Schiopatand, schelalaind, Laturile cam tinand, Dolca, haita cea batrana Ce stia randul la stana. Ea venea, nu prea venea, "Dolca fa, Costea-i zicea, Unde mi-e averea mea?" Dolca-ncet schelalaia, La pamant se intindea. "Dolca fa, tu esti batrana, Tu stii randul de la stana. Eu pe tine te-am grijit, Tot cu lapte te-am hranit. Dolca fa, cum de-ai lasat, Furii stana de-au pradat?" Gemea Dolca, se culca, Laba rupta-si arata: "Dolca mea, Dolcuta fa! Furii laba ti-au ranit Cand la dansii ai sarit? Daca-mi esti tu priceputa Si nu te-arati prefacuta, Inainte sa apuci Si la furi drept sa ma duci Pe urmele oilor Prin pajistea florilor." Dolca vesel se scula, Campul de-a lung apuca, Botul prin iarba varand, Urmele tot mirosind. Urma-i ici, urma-i colea, Dolca nici c-o prapadea. Ziua-ntreaga ea mergea Si-ndeseara ajungea In codru la Pandina Ce de foc se lumina. Cand in codru se-ndesea, Bietul Costea ce zarea? Fulga masa ca-si gatea, Miei de piele ca-i jupea. Care prin frigari frigea, Care prin caldari fierbea! "Masa buna, veselie!" Striga Costea cu manie. Si Dolca se repezea. La Fulga mereu batea, Iar Fulga cum o zarea Crunt de spaima tresarea. "Alei, Fulgo, barba neagra, Dar cu mintea neintreaga, Cand la drum te-am intalnit Eu, mari, ti-am daruit Trei mioare de frigare S-inca una de caldare Ca sa-ti fie de pranzare, Si tu,-n loc de multumita, Ca o fiara flamanzita, Toata stana mi-ai rapit Si pe Dolca mi-ai ranit! Stai, mai Fulgo, barba neagra, Sa te fac cu mintea-ntreaga." Si cum sta si-l judeca, Inima i-o despica, Si Dolcai o arunca, Iara Dolca n-o manca, Inima de vanzator E venin otravitor! |
|||
Pune poezia Dolca pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |