Pe varful aprig acestor maluri O floare mica a rasarit, Si intre ceruri, si intre valuri E clatinata de vant cumplit.
Nalta e stanca, marea-i adanca! Spumega valul jos clocotind; Dar floricica sus, de pe stanca. Zambeste vesel la cer privind.
In zadar vantul vrea sa zboare Ca s-o arunce cruntului val; Ea isi deschide inima-n soare Si-nveseleste aprigul mal.
Astfel, iubita, in a mea viata. Scump suveniru-ti c neclintit; Si-n veci revarsa a lui dulceata In al meu suflet mult fericit!
Fie talazuri in asta lume! El pe deasupra zboara voios Si se ingana cu al tau nume Ca floarea mica cu-al ci miros.
|