Floricica, floricea!
Cand eram pe vremea mea,
Cate trei mandre aveam,
Cu tustrele ma iubeam, Una-n deal si una-n vale,
Una la mijloc de cale,
Iar de cand m-am batranit
Fetele m-au parasit,
Sui in deal, cine ma cheama?
Moartea care-mi cere seama? Dau in vale, cine-mi rade?
Moartea care ma cuprinde? Pomul daca-mbatraneste,
Pune-i paie de-l parleste.
Omul daca a-mbatranit
Fa-i sicriu de odihnit.
Vai de dansul! vai de el! Cand e omul tinerel,
Lesne-i vine a gandi Cat pamantul c-a trai. Ci zilele omului
Sunt ca floarea campului: Dimineata infloreste, Peste zi se vestezeste
Si spre seara nu mai este!
|