Intr-o zi de sarbatoare,
Intr-o zi cu mandru soare
Care lumea-nveselea
Si cu aur o-nvelea, Iata, mari, se ivea,
Ca alt soare stralucea Domnul Stefan cel vestit, Domnul cel nebiruit!
El pe cal incaleca
Si cu multi voinici pleca
De la scara curtii lui
La biserica-n Vaslui.
Clopotele rasunau,
Steagurile-i se-nchinau,
Armasarii spumegau, Fraiele si le muscau,
Iar poporul tot striga:
"Sa traiesti, maria-ta!"
Cand aproape de intrare,
Ce s-aude-n departare? Glas de om chiuind tare:
"Hai, ho, ta, ho, Bourean, Trage brazda pe tapsan."
Stefan-voda se oprea
Si din gura-asa graia:
"Auzit-ati, auzit
Glas de roman necajit?
Intr-o clipa sa-l gasiti,
Si cu el aici sa fiti."
Cinci pantiri se alegeau,
Pe Vaslui in sus mergeau
Pan' zareau intr-o movila
Un roman arand in sila
Si movila brazduind
Si din gura chiuind:
"Hai, ho, ta, ho, Bourean,
Trage brazda pe tapsan!"
Cei pantiri descalecara, Pe roman il ferecara,
La Vaslui il aduceau
Si la Domnul mi-l duceau:
"Mai romane, sa n-ai teama,
Spune noua cum te cheama?"
"Teama n-am ca sunt roman!
Teama n-am, ca-mi esti stapan!
Tu esti Stefan domn cel mare
Care-n lume seaman n-are
Si eu sunt Soiman Burcel, Puisor de voinicel!"
"Sa traiesti daca n-ai teama! Da-ne noua buna seama Cum de te-ai pacatuit
Sa te-apuci de plugarit, Tocma-n zi de sarbatoare,
Tocma-n timp de inchinare?"
"Doamne, pun mana la piept
Si ma jur sa-ti spun cu drept. Pan-a nu-ajunge plugar Aveam falnic armasar
Si o ghioaga nestrujita Cu piroane tintuita, Care cand o invarteam
Proasca prin dusmani faceam,
Cate opt pe loc turteam!
Alelei! pe cand eram
Om intreg de ma luptam,
Multi pagani am mai stricat! Multe capete-am farmat
De tatari si de lifteni
Si de falnici ungureni!
Iar in loc la Razboieni
Mi-a cazut ghioaga din mana De o sabie pagana:
Dar n-a cazut numai ea, A cazut si mana mea
Cu paganu-alaturea!
De-atunci n-am ce sa ma fac
C-am ajuns un biet sarac,
Nici n-am casa, nici n-am plug,
Nici juncani ca sa-i injug!
Toata vara m-am rugat
De bogatii cei din sat
Sa-mi dea plugul ca sa ar
Mi-a fost ruga in zadar.
Atunci, Doamne, ma-ntorsei,
La tatari ca ma dusei,
Un plug mare ca prinsei,
Si c-un bou il injugai
Si de lucru m-apucai,
Ca saracul n-are soare,
Nici zile de sarbatoare, Ci tot zile lucratoare!"
Domnul Stefan l-asculta
Si din gura cuvanta:
"Mai Burcele, fatul meu!
Iata ce hotarasc eu:
Ia-ti un plug cu sase boi
Si mergi bogat de la noi.
Ia-ti movila razasie
Ca s-o ai de plugarie,
Dar in varfu-i sa te-asezi,
Ca stejar sa priveghezi,
Si tatarii de-i vedea
C-au intrat in tara mea,
Tu sa strigi cat ce-i putea:
Sai, Stefane, la hotare
C-a intrat sabie-n tara!
Atunci eu te-oi auzi,
Ca un zmeu m-oi repezi
Si nici urma-a ramanea
De tatari in tara mea!"
|