Poruncitu-mi-a mandra Sa ma duc pan' la dansa. Duce-m-oi ca un
nebun
Pe-o frunzita de alun. Trec in vale, mor de sete, Ma-ntalnesc cu doua fete, Amandoua-n berte noua,
Saruta-le-as pe-amandoua, Iar pe una totdeauna
Ca-i frumoasa ca si luna.
Copilita de boier!
Cata colo-n fund, pe cer,
Vezi cel nour, vezi cel deal?
Vin' cu badea la Ardeal.
Fata-mi zice: "Esti nebun,
Mergi pe-o frunza de alun,
Ca te-asteapta oarecine
Si rade-n brate straine."
|