"Fa, badita, piatra-n zece
La ist mal curand de-i trece,
Ca suntem de soi roman.
Nu suntem de neam pagan. Despica Dunarea-n doua,
Sa facem dragoste noua, Colea-n umbra istor nuci Pe brate-mi sa mi te culci Sa facem dragoste dulci. Badita, la chip frumos,
Fa-n padurea cea din dos
Ca-i gasi un paltinel
Sa durezi luntre din el,
Si-i gasi doua nuiele
Sa durezi vasle din ele".
"Face-oi, puica, cum ma-nveti,
Face-oi luntre si lopeti
Sa despic Dunarea-n doua,
Cand a iesi luna noua". Iata soarele-a apus,
Crai nou se iveste sus.
Mandrul trage din lopata,
Trece Dunarea indata,
Iese-n valea inflorita,
Vede puica adormita,
S-o destepte-i vine mila,
Ca-i gingasa; ca-i copila.
Sa o lase-i vine dor,
C-are fata de bujor.
"Scoala, puica, sa ma vezi,
Sa ma vezi si sa nu crezi."
"Ai venit, ursitul meu?
Noroci-te-ar Dumnezeu!
Vina-n brate, vin', badita,
Sa-ti dau miere din gurita, Miere de floare de tei,
De-i gusta-o sa tot cei."
|