I
Pe-n mijloc de Tarigrad, La cismeaua lui Murad Primbla-mi-se Serb-Sarac
Pe-un cal negru din Bugeac, Voinicel si sprintenel,
Dar sarac ca vai de el!
Cu saia imbairata
Si salvari de ciorca lata,
Cotul cinci galbeni luata,
Cu camasa de matase, Vitele-mpletite-n sase.
Cu picioarele-ncaltate
In opinci inharzobate:
Harzobul
Si galbenul, Nojita
Si leita, Cureaua
Si paraua.
Primbla-mi-se-n sus si-n jos
Pe fugaru-i cel frumos.
Unde negrul nechezea
Tarigradul se trezea, Turcii toti ca alergau
Si pe Serbu-l intrebau:
"Copilas de Serb-Sarac!
Nu ti-e negrul din Bugeac?
De ti-e negrul vanzator,
Eu iti sunt cumparator,
Ca vreau bine sa-l platesc!
Cu aur sa-l cumpanesc."
"Nu mi-e negrul de vanzare,
Nici mi-e negrul de schimbare,
Ca-i voinic si-i pui de zmeu,
Si-i fugar pe placul meu!"
Nepoata sultanului,
Copilita hanului,
Hanului tatarului,
Pe Serb iata ca-l zarea,
Din sarai, de la zabrea,
Si din gura-asa graia:
"Copilas de Serb-Sarac,
Mult esti mandru si pe plac!
Vin' colea, langa zabrea,
Sa-ti dau iuzluci cat ii vrea,
Negrul tau sa-l primenesti
Si pe maini sa-l potcovesti
Cu potcoave de argint
Ce sunt spornici la fugit.
Ca stii, frate, pe la noi
Azi e miercuri, maini e joi,
Maini ies turcii la halca
Sus, in Haidar-pasa,
Si oricine-a castiga
Roaba lui hanul m-a da!"
"Floricica din zabrea
Rasarita in calea mea!
De-ti sunt drag, de-ti sunt pe plac,
Maini vartej am sa ma fac
Sa vin turcilor de hac!"
"Copilas de Serb-Sarac,
Mult mi-esti drag si-mi esti pe plac,
Dar eu, frate, mult ma tem
De cazlarul din harem
Cel cu chipul de arap,
Buzat, negru, ras pe cap
Si cu solzii mari de crap.
El ca-si are-un bidiviu
Cu sange de argint viu,
Un fugar neintrecut
Care soare n-a vazut
De cand ma-sa l-a facut".
"De tinut unde si-l tine?"
"De trei ani e tinut bine
Intr-o bolta-ntunecata
Sub pamant, in grajd de piatra."
"De hranit cu ce-l hraneste?"
"De doi ani il intareste Cu floarea trifoiului, Hrana dulce-a roiului."
"De-adapat cu ce-l adapa?"
"Tot cu laptisor de iapa,
De si-l face lat pe sapa.
S-asa, frate, mult ma tem
De cazlarul din harem
Si de mandru-i bidiviu
Cu sange de argint viu;
Ca pe el de-a-ncaleca
Maini la jocul de halca,
Roaba lui Hanul m-a da!"
"Floricica din zabrea
Rasarita-n calea mea!
Sa n-ai frica De nimica,
Ca nu-i cal imparatesc
Ca negrul ist voinicesc!
Orice-alung Cu el ajung, Oricand plec Pasari intrec!"
II
Trecea miercuri, venea joi, Turcii mergeau cate doi
Ca sa joace la halca
Sus, in Haidar-Pasa,
Si deodata toti plecau,
La fuga se aruncau,
Pe camp luciu se-nsirau.
Iar sultanul, stand pe cal,
Sub un verde cort de sal,
Barba neagra-si netezea
Si cu ochii urmarea.
Alalah! cai arapesti, Alalah! cai tataresti! Cum miscau copitele Ca soimii aripele!
Dar cazlarul se-ncrunta, Bidiviu-si intarta,
Pe toti turcii-i intrecea
Si-nainte se ducea.
Vai! de fata hanului,
Hanului tatarului,
Nepoata sultanului!
lata, iata Serb-Sarac
Pe-un soimut de la Bugeac
Ca venea, mari, venea
Cuvantul de-si implinea.
Pe cazlaru-l ajungea, Ajungea si intrecea!
Iar cazlaru-l viclenea
Si din urma-i tot racnea:
"Copilas cu cal de foc!
Opreste negrul pe loc, Ca-i pica potcoavele
Si-ti rapune zilele." Serb-Sarac descaleca, Potcoavele cerceta
Nici un cui nu le cadea! Daca vedea si vedea,
Bici de sarma el scotea
Si pe negrul opintea,
Sapte stanjeni ca sarea,
Pe arapu-l urmarea.
Punea scara
Langa scara
Si oblanc
Langa oblanc
Si darlog
Langa darlog,
Si din fuga cum venea
El in scari se-ntepenea,
De cazlari s-apropia
Doua palme-n ceafa-i da,
De pe cal il ridica
Si pe camp il arunca! Se ducea bietul arap
Rostogolul peste cap,
Si pe camp se rastignea
Si in urma ramanea
Buzat, negru, parasit
Tocmai ca un ciung parlit!
Iar Serbul se tot ducea,
De halca s-apropia
Si din fuga azvarlea
Djeridul sau chiar prin ea.
Apoi vesel se-nturna,
La sultan de se-nchina
Cu adanca temenea.
Iar copila hanului,
Hanului tatarului,
Nepoata sultanului,
Cu ocheana prin zabrea
Pe voinicu-l urmarea
Si cand Serbul se-ntorcea,
Ea-nainte-i se ducea,
Cu nastrapa mi-l stropea,
Cu naframa-l racorea.
Apoi nunta se facea,
Si la nunta petrecea
In cantari si veselie
Cum e randul la domnie
Faceti-mi parte si mie!
|