Frunza verde de granate,
Am avut un Toader frate
S-a trecut in ceea parte
Cu trei tencurele-n spate. Iar cazacii l-au zarit,
L-au zarit, l-au urmarit,
Si l-au prins si l-au legat,
Si-n carantina l-au dat
De mi-l tin jos rasturnat,
Nebaut si nemancat! Legaturi i-au pus de in
Ca sa-l duca la Hotin,
Si sa-l judece ruseste
Si sa-l bata cazaceste!
Bate vantul de la Prut, Inimioara mi s-a rupt.
Bate vantul despre zori
Si ma umple de fiori.
Bate vantu-n miez de noapte
Si-mi tot pare c-aud soapte;
"Decat m-ar baga la oaste,
Mai bine-as zace pe coaste, Decat in oastea ruseasca,
Mai bine-n cea romaneasca.
Domnica, draguta mea,
Mult bine mi-era la ea,
Ca-mi asternea la racoare
Si ma-ntreba ce ma doare. Vai! roman, de capul tau
Cum te-ajunse ceasul rau
Si n-avusi macar un frate
Ca sa-ti cate de dreptate,
Sa umble cu cartile
Sa-ti scoata dreptatile.
Da, Domnico, pe murgul
De-mi deschide butucul.
Da-ti, Domnico, rochita De-mi deschide temnita. Da si carul cu doi boi
De ma scapa de nevoi.
Si vin', soro, sa ma vezi
Cum imi frang trupu-n obezi, Sa tot plangi si sa nu crezi!"
Frunza verde de granate, Caci m-as duce-n ceea parte Sa mai vad pe bietul frate!
Da-s o biata fata mare
Si la lume n-am crezare,
Ci am numai ochi de plans
S-un suflet de dor aprins.
|