Frunza verde rozmarin,
Rau e de voinic strain!
Numai luna ca-l iubeste
Si soarele-l incalzeste. Trece-n jos, se duce-n sus,
Nime nu-i da un raspuns, Nici ii zice: "Bun ajuns!" Suie-n deal, coboara-n vale,
Nici o mandra nu-i sta-n cale.
Trece sate-n curmezis,
Si dumbravile-n lungis,
Vede-o mandra fetisoara
Ca un pui de caprioara. El ii zice: "Draga, sta."
Ea in laturi tot se da.
El ii zice: "Vina-ncoace,"
Ea-i raspunde: "N-am ce
face."
|