| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Singuratatea de Alexandru T. Stamatiad Ce freamat jalnic se ridica Din sir de salcii plingatoare, Si ce adormitor pluteste Mireasma teilor in floare ! Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Pastorul intristat
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Vasile Cirlova
|
|||
|
|
|||
| Un pastor tinar, frumos la fata, Plin de mihnire, cu glas duios Cinta din fluer jos pa verdeata, Subt umbra deasa de pom stufos. De multe versuri spuse cu jale Uimite toate sta imprejur: Riul oprise apa din cale, Vintul tacuse din lin murmur. Cit colo turme de oi frumoase Se raspindise pe livejui Si ascultindu-l iarba uitase, Patrunse toate de mila lui. Ciinele numai mai cu durere Stind linga dinsul, cata in jos Si ca s-aduca lui mingiiere, Glas citeodata scotea milos. Eho, ce zace de om departe, Il auzise din loc ascuns; Si cu suspinuri de greutate La toata vorba ii da raspuns. Viu linga dinsul, patruns de mila Si cu blindete il intrebai: "Tinere, spune-mi, nu-ti fie sila, Ce foc, ce chinuri, ce ginduri ai? Viata voastra necazuri n-are: E simpla, lina, fara dureri, Si-n toata lumea nici o suflare Ca voi nu gusta multe placeri. Voa natura va este data; Cimpii si codrii voa zimbesc; Vinturi si riuri voa arata Cum curg de dulce, cum racoresc. Soarele inca voa ravarsa Lumina dulce, tot cu senin, Si cerul iarasi mila isi varsa Spre fericire voa deplin." El cu suspinuri atunci raspunse: "Frate, se poate vrun muritor Oricit sa n-aiba dureri ascunse, Fie pe scaun, fie pastor? Orice viata supusa zace Subt patimi grele mult mai putin! Soarta nu lasa pe om in pace Cu multumire a fi deplin. Precum nu-nceata de vint suflarea Nici catre cringuri, nici pe cimpii; Asa nu-nceata nici turburarea De multe patimi catre cei vii. Adevar, slava, cinste, putere Sau bogatie eu nu doresc. Acestea toate drept o parere, Drept nalucire le socotesc. Dar mai puternic, greu a supune Orice simtire, simt pe amor, El, izvor dulce de-ntristaciune, Lesne aprinde foc tutulor. Iubesc prea dulce o pastorita Cu chip prea dulce, prea dragalas; Pentru ea numai simt neputinta, Pentru ea numai sint patimas. De linga mine ea cind lipseste, Natura n-are nimic frumos; Sufletul tare mi se mihneste, Orice privire e de prisos. Si drept aceea a tinguire Fac sa rasune fluerul meu, Lasind si turma in napustire, Varsind si lacrimi din ochi mereu". |
|||
Pune poezia Pastorul intristat pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |