III
Se-ntuneca de ziua si parca-n mii de harpe
Izbeste coada-i neagra cumplitul marii sarpe
Si tarmuri de-ntuneric se-arunca si se sfarma
De negrele talaze, cu tipete de-alarma.
Manej de zei si vulturi dezaripati de fuga
Marea de chip isi trage vanata noptii gluga.
Si daca maine, trupu-mi, cu bratele-ostenite
Din ceata-o sa te strige cu crabii in orbite?
|