Porumbeii orasului miros a praf de pusca. Tu ai mainile rosii de frig, tu ma iubesti. Zapada de anul trecut e ca o fata batrana, Pana la urma iti voi spune: haide cu mine.
Poemul cu lei l-am aruncat in foc. Tuns scurt
Ma privesc in oglinda. Farurile masinilor
imi cauta lacrimile. in dimineata aceasta
imi voi scoate din suflet dragostea ca pe un glonte.
Priveste ca un fotograf prin manecile hainei
Tatalui tau mort: vei vedea marea.
Tu nu trebuie sa plangi. Altii vor bate in perete
Ca sa taci, ca sa nu se auda nici o vorba, ca sa nu tipi.
|