La Pontul-Euxin, sub firmamentul
Etern al daruirirlor totale
In fosnet de covoare si taftale
Si-au potolit furtunile torentul.
Trecutul calca treptele fatale
Tinandu-se de mana cu prezentul.
De-aici incepe, magic, orientul
Cu feeriele-i transcedentale.
Majestuaose falduri si dantele
Rasfrang si leagana ciorchini de stele
In ritmuri andantine si alegre.
Pe sub ferestre-mi urca si se lasa
Cu sfasieri si lene de matasa
Imensul fasait al Marii Negre.
|