Te voi iubi din umbra, necunoscut si grav, Pe drumurile toamnei iti voi ciopli icoana Si-n fiecare frunza, cu patimi de zugrav, Voi auri feeric altare de prigoana
in razele de soare, ca-n ape reci de vis, Voi risipi medalii cu chipul tau sapat Si fiecare frunza va fi un paraclis Si fiecare toamna un drum inmormantat.
Tu stii sa treci senina, cu bratele-n rotund Si palid joc de umbre taiate-n marmori reci. Eu rup din mine zvonuri si clinchete de gand Ca sa pastrezi surasul si ritmul tau pe veci.
|