Hermina-i doar un pic de viata, Un giuvaer ce da scantei. Traieste-n Nordul numai gheata Si-i prinsa pentru-argintul ei.
Ca s-o vaneze, vanatorii Gasesc un golf de gheata-n jur Si-i dau cu chinoros peretii, Stiind cat tine ea la pur.
Haitasi, cu glasuri ca de fiare, in aerul vibrand sonor, O-mping apoi, stralucitoare, Pina ce intra-n golful lor.
Cu muschi puternici, temerara, Cu gheare tari, in teci adanci, Hermina ar putea sa sara, Sa fuga dincolo de stanci.
Decat sa-si murdareasca insa, Cu negru, albul ei de har, S-asaza pe zapada, stransa, Si-asteapta moartea, ca pe-un dar.
E datul ei, ii scrie-n soarta Sa dea cuvant la vesnicii. Mai bine sa luceasca moarta Decat murdara, printre vii.
|