Mai crezi marturisirii de om intirziat, Lumina ce pari totul in lumea mea de umbre ? Mai crezi pe-un singuratec, cu ochiul innoptat, Ce trist calatoreste pe drumul vietii sumbre ?
De esti cumva o raza, tu vii din zari cu soare, Arata-mi-le, du-ma spre ele, vreau fierbinte ; De esti luceafar, joaca lumini ratacitoare Pe ginduri si pe visuri, cum joaca pe morminte.
Tristetea mi-e tovaras ma sprijin ca de-o cruce Desi-i credinta, crucea cind o atingi e rece Pe drum mereu acelasi, ce nu stiu unde duce, Icoana ta vremelnic, pe linga mine trece
Ce vrea sa spuie clipa aceasta de-ntilnire. Lumina ce pari totul, in lumea mea de umbre ? Asculta-mi cea mai lunga si grea marturisire, Apoi sa plec departe, pe drumul vietii sumbre
|