Usor se lasa fulgii de zapada, Ca fluturii din gradini de sus ; in bolta de noroi, topesc gramada, Tot albul care l-au adus
Iar zarile-ntinzind o plasa
Prind fluturi cari mereu roesc;
Cind printre ochiuri scapa, unii se ivesc
Si tas cu aripile hlamida pe-o casa.
|