Toamna ieri venind din alta parte Dezesperata-a dat din cap chiar de departe, Si-a inspaimintat pe-aici copacii asa de tare, Ca s-au imbolnavit cu toti de galbenare Toamna, umbla invelita in mantaua-i cenusie, Cautind ceva pe dealuri, cu ochi rosi de insomnie
Dimineata linga tarmuri, cind pescarii vin pe mare Ei aduc melancolia largurilor inspumate ; Luntiea care calm strabate prin navodul cetei pare, Ca a prins in ea minunea vremurilor departate.
|