Almira, Numele tau in mine-l aud ;
De unde il stiu,
Din care pustiu, Din Nord, Rasarit ori din Sud ?
Pe marea exotica-n fard violet Cochet atingindu-si cu undele-i, lyra, Trecea ca un suflu de seara prin spume, Ciudat-nepatrunsul, misticul nume: "Almira"
Si-n tot Orientul, ce-i numai un cintec, Si dansuri in ritmuri de pintec, Si-n toata cetatea, ce poarta-ntr-un turn Misterul orgiei - nocturn -
Si-n orice oras cu inalte biserici, Cu miini rugatoare spre cer, Pe unde bolnavi si nebuni si isterici Omoara nevroza-n eter.
Oriunde m-am dus cu ochii-nainte, Pe bordul acelei "Navira" Din Gange-n Fiord si-napoi spre Fiume Ca sinucigas se zbatea tot in minte, Ciudat nepatrunsul, misticul nume "Almira"
Numele tau in mine-l aud.
De unde il stiu,
Din care pustiu, Din Nord, Rasarit, ori din Sud ?
|