La margine de miristi, un drum uscat
De care
intr-un virtej de toamna joc firele de praf ; Iar peste sirma-ntinsa de stilpi de telegraf Spre cimpuri pasari negre, trec, filfiiesc
Fugare
in zarile brumate, a dealurilor rare, Luceste ca o mana intr-o pustietate, Bratara serpuinda cu de argint placi mate Nedefinit, Siretul, in ses de umbr-apare
|