|
|
|
Bautura iubirii sub vana dogoare Ofilit Tristan ca o toamna cu aratari. Culcat la tarmul bretonei mari, Pe ape chemi Isolda calatoare.
Departarea-i numai tinguire Valul de dorinta fara nava; Cum se zbate-n inima bolnava Numele in frig de parasire.
Cavaler fara prihana si frica, Asculta ceas necrezut acum e ; Noptile tale pe undele-n spume Cararea legendei despica.
O clipa se tamaduie rosul stemii Pe eroicul si plinsul piept: Vine cu pavilionul alb si drept Regina amanta in aurul vremii.
Stins o-ntimpini : Isolda Delir de mare plecare Suita lui Marke tirziu o s-ajunga. In ochi ii stringi umbra si o mantie lunga Lumina sarutului ultim se-nalta pe mare.
|
|
Pune poezia Tristan pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|