intoarce-ti iarasi capul spre lampile ciudate Cu flacara de zmeura si gaz, Acolo unde nopti intregi se zbate Lumina sa cuprinda penumbra de grumaz.
intoarce-ti ochii ca un joc de iele Pietrificate de un val de frig, Spre insomnia adorarii mele, Acolo unde toate ard si frig.
Acolo unde ziduri se dilata Iar somnul ratiunii naste crini, Crini carnivori, retrasi in vizuini insangerati de-a visului sageata.
intoarce-ti ochii bruni de antracit Spre cicatricea craterelor tandre, Si-ai sa zaresti, ca-n burta unui chit, Fantastele ostiri de policandre.
|