Negre si avantate-nspre mine, Sbor peste nelinisti ridica, Lin desfacute, sprancenele line, Aripi prelunge de randunica.
Daca sub mari nestiute m-afund, Printre coroli de-aprinsa asteptare, Ochii tai mari se deschid in afund, Scoici cu instelate margaritare.
Gandului meu schimnicia sa-i razimi, Calda din simturi faptura ta-mi creste Astfel cum soarele verii in azimi Rumen din spice se reintregeste.
Totusi, noi, suflete, pasari ceresti, Nu ne-au intampinat niciodata; Sufletul meu, cand te mangai, te cata, Semen ghicit pe sub scoarte trupesti.
Orice alintare pe trup se abate: Rostu-i ramane pe suflet - departe; Ducem, alaturati inspre moarte Singuri singuratati ferecate.
Strigatul tau vine corn de desisuri, Vesnic necunoscuti, vesnic aproape: Maluri ale aceleiasi ape, Cursa peste lactee prundisuri.
|