Gradina cu trandafiri
In gradina cu trandafiri, intr-o curte veche,
Visele dorm pe un mal, intr-o lume straveche,
Si cu chipul de stea, pe o raza de Luna
Coboarand de sus, printe ele e o zana.
In fiece seara si in fiece noapte
Ea sta acolo printre ganduri si soapte,
Copila din dorinti ce dorintele creaza,
Al noptii inger e ce visele vegheaza.
Singura-i si departe, ochii-i stralucind,
Seara se naste, noaptea in ea pierind,
Ca un fulg ce printre fulgi se pierde,
Ea e visul ce nimeni nu vede.
Si ma apropi de ea si ea viata-mi scrie,
Ma rog incet ca totul etern sa fie,
Sa uit ce-a fost, iluzii si amintiri,
Sa fim doar noi si gradina cu trandafiri.
Sa adorm in chipu-i, pe pieptul ei visand,
Paru-i sa ma-nveleasca, trupu-i tremurand,
Sa ramanem pe veci uniti in acelasi vis,
In gandul ei, gandul meu s-a inchis. |