Si pacatosii se roaga
Cand vantul umbrele-si trece
Sub stele ce visele le poarta,
In camera lor, trista si rece
Si pacatosii incet se roaga.
Fara prieteni, cu sufletul vandut
Cand nimeni nimic nu iarta,
Cazand mereu, e acelasi trecut,
Pacatosii in soapta se roaga.
Si nu cred in nimic, nici in ei
Caci alegerea le-a fost luata,
Si merg vesnic cu pasii grei,
Pacatosi ce azi se roaga.
Sunt multi. Cu privirea in pamant
Prin focul ce va sa arda,
Pe un drum, de doruri frant,
Pacatosii mereu se roaga.
E intuneric. Umbre peste ei trec,
Dar ei nu se vor opri vreodata
Fara a sti de ce merg,
Ei stiu doar ca se roaga.
Mereu mai multi, cei fara nume,
Alungati, drumul ii poarta,
Dar mereu ei vor spune,
Pacatul nostru, cand se roaga.
|