Soare si ploi
Pe un mal mangaiat de valuri
Raze calde se odihnira,
Asteptand ca din adancuri
O chemare sa le stinga.
Si stand asa, linistite,
Vad cum o zi de vara,
Se scufunda, cu iubire
Promitand din nou s-apara.
Si peste varfuri luminate
Ce se-nclina ne-ncetat,
Luna mandra iar rasare,
C-un val rece, intunecat.
Adierea ei, ca un fulg,
Se lasa incet purtata,
Si zboara calm si se scurg
Parfumuri fine, de seara.
Urme din nisipuri calde
Ce nu mai au nici un por,
Pe cer incep sa se scalde,
Lumini zboara spre viitor.
Si totu-i linistit, iar valuri
Ce tremurau in ploi,
Acum dorm, pe stinse maluri,
Pana vor veni alti nori,
Si lungi furtuni vor porni,
Cum atatea au existat,
Dar mereu a fost si o zi
Cand de dor, au incetat.
|