Numele meu e,,Genial",omul robot,
Aflat pe-o scara cu mult evoluata
Sunt ultracomputerizat,stiu tot,
Nu mai sunt cel de alta data.
Deunazi insa,am fost testat
La un examen simplu,de rutina
Si-n mod paradoxal s-a constatat
Ca nu mai am ,in locul ei de drept,inima.
De fapt,mi s-a cerut o nebunie,
Mi s-a cerut sa scriu o poezie,
Mintea-mi mergea ce-i drept
Dar nu puteam,acel ceva din piept,
Eforturi disperate am facut,
S-au blocat circuitele si firele s-au rupt.
Acum realizez ca nu-s perfect
Si cat de mult as vrea o inima in piept,
As vrea si eu sa pot simti,
Sa scriu macar o data poezii.
In lumea mea robotizata,
Modelul este depasit,
De mult nu stiu cum e sa-mi bata,
O inima,in pieptu-mi otelit.
Doresc sa fiu supus unui experiment
Sa mi se implanteze si-o inima in piept.
Autor: Puscuta Zenovi.
|