unul cate una
gandurile vraf
pana maine luna
plange un seraf
stalpul batatura
paza la avut
omului limbut
nu-i mai tace gura
a trecut o brisca
vadul in amont
fiecare tont
vrea alt fel de frisca
stanta un popas
pasarea divina
ne umplea de vina
fiecare ceas
toamnele din burg
vasele din rada
se opreau sa vada
apele cum curg
|