Au murit caii, necheaza calarii
Fiori de matase trec prin sira spinarii
Se revarsa noaptea peste urbe
Statuile plang pe strazile curbe
Pe care se plimba usor resemnate
Figurile triste cu seile-n spate
Privind melancolic spre tarmul marii
Cu fata prelunga ca semnu-ntrebarii;
De-a lungul plajei luminate si lise
Suspina pierdute si moartele vise
De unde cu zorii rasuna duios,
Un cant de sirena nespus de frumos. |