nestiinta, o iscoada
viitorul nu ia mita
cere viata multumita,
pentru marea ei rocada
turbion de ganduri rele
tesatura de arnici
cand nu stii ce vrei si nici
unde te vor duce ele
lumile ce-mi trec prin fata
sau prin care eu treceam
urma lacrimii pe geam
nopti de gene imi agata
un mister ascuns in ou
ca un semn de intrebare
pentru clipa urmatoare
cu scadenta la potou
sunt acelasi, nu mai sunt,
unde sa gasesc raspuns
cand nu stiu indeajuns
ce ascunde un cuvant?
|