De la geamul meu maestre
Anulez in gand distanta
Dupa cum si circumstanta
Imi tot ia mereu din zestre
Ce lumina de argint
Varsa luna peste plaur
Urmele de minotaur,
S-au pierdut in labirint
Ploua razele fecunde
Miozotis, violete
Sonuri grave, menuete
Grija care ne patrunde
Si raman furat de vraja
Impartind la solitudini
De pe alte latitudini
Si cu ingerii de straja
Vine vremea sa-ncheiem, maestre
Pe aceste ultime cuvinte
La care hai sa luam aminte
Si sa tragem storul la ferestre
|