| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Intunericul si poetul de Mihai Eminescu ĪNTUNERICUL Tu care treci prin lume străin şi efemer, Cu sufletu-n lumină, cu gāndurile-n cer, Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
primul mit al dragostei noastre
|
|||
|
Vezi toate poeziile din albumul batranutragator
|
|||
|
doi sori la apus. doua luni deasupra noastra ne acopera prin tavanul subțire și e vara de o suta de ani. așa ne-am cunoscut: in decembrie, cind cireșele dau rod a doua oara. ea avea parul de culoarea fierului topit și-n ochii ei mai incapea un cer. avea buzele din boabe de rodie și miini de caolin. se mișca precum un dansator pe o sirma intinsa deasupra lumii. m-am indragostit aproape instantaneu. nici n-ai fi avut cum sa n-o placi: umbla vorba despre ea ca inviase un tinar cu un singur sarut, citeva strazi mai incolo. i-am deschis ușa și am poftit-o sa intre. inainte sa-și atinga buzele de ale mele mi-a spus ca ma poate invața sa vad lucrurile care se ascund in lumina - așa cum noi, cind eram copii, ne ascundeam in intuneric. iar cind a vorbit, am auzit sunetul marii in vocea ei: valurile, briza, țipatul albatroșilor, vocile vesele ale pescarilor, clipocitul peștilor care sar din apa in lumina lunii pline. ce orb am fost, ce orb pina sa vad toate culorile acelea! oo, da, ochii ei in care incapea intreg universul picurau in ai mei, gura ei se topea in a mea, ne uneam cerurile cu virful limbilor. in mintea mea explodau milioane de nuanțe noi, culori pe care nu le pot descrie altfel decit zboruri, muzica, plutire, dragoste liniște și voluptate, dorința și implinire și amestecuri infinite intre ele. mi-am simțit memoria cum intinerește și imbatrinește in același timp. ca un riu care se umfla apoi seaca, golindu-se de toate reziduurile. deși nu-mi aminteam, știam ca toate durerile disparusera și, in plus, știam ca de-acum nu-mi mai e teama de nimic. urmatorul lucru pe care l-a facut: m-a tras atit de aproape de ea ca ii simțeam zvicnetul din piept in pieptul meu, apoi și-a infipt mina și mi-a oprit inima. m-a rugat sa-i fac același lucru. in liniștea de dupa am auzit timpul cum ințepenește ca o locomotiva cu aburi intr-o gara de sticla. acum trebuie doar sa ne iubim ca sa raminem in viața, a spus. apoi cu limba m-a lins pe toata pielea pina am devenit lichid in clocot. eu am mingiiat-o și-am lins-o, de asemenea - și s-a facut torța vie. cind ne-am amestecat, ne-am prefacut impreuna intr-un abur ivoriu ce a umplut toate golurile din cer și din pamint. și peste tot au crescut flori din culori de muzica și zbor, de dor și alinare. oo, și dupa ce am facut dragoste trupurile noastre au devenit magnetice. peste tot unde mergeam, acolo unde era, dragostea se lipea de noi: carți, figurine de lemn, haine, mașini de spalat, ciini pitici sau imenși, oameni de toate virstele. noi dezlipeam pe fiecare cu grija și ne sarutam locurile fierbinți. in urma noastra raminea o lumina mișcatoare ca aurora boreala. așa a fost dragostea noastra timp de o suta de ani care-au trecut ca o vara. doi sori la rasarit, doi la asfințit și doua luni in fiecare noapte deasupra trupurilor noastre. trebuie doar sa ne iubim ca sa raminem in viața, zicea, și ne prindeam unul in altul ca fulgii de papadie intr-un virtej de aer. cu mina acopeream soarele celuilalt și se facea noapte. pina in cele mai indepartate galaxii se auzea sunetul dragostei noastre. și voi veți auzi: daca nu exista mituri despre dragoste, trebuie inventate. și cu rasuflarea taiata, așezați in genunchi in fața radiourilor, a televizoarelor, o sa le-ascultați in fiecare seara sau dimineața și veți invața sa va supuneți lor. |
|||
Pune poezia primul mit al dragostei noastre pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |